În aproximativ un secol, omenirea a pierdut 97% din populația de tigri din sălbăticie. Mai exact spus, omenirea a cauzat dispariția acestor uriașe pisici asiatice, aflate în vârful lanțului trofic – prin vânătoare excesivă, braconaj, invadarea habitatului. Potrivit datelor oficiale ale WWF, doar 3.200 de astfel de feline mai trăiesc în libertate.
Este cel mai scăzut prag al populației atins vreodată de către această specie. În ciuda importanței sale în lumea animală, dar și în istoria și culturile multor popoare, în ciuda admirației (chiar puțin temătoare) pe care i-o arată oamenii, în ciuda eforturilor organizațiilor pentru salvarea animalelor, numărul tigrilor din sălbăticie a continuat să scadă îngrijorător. Forțați să concureze cu dezvoltarea agricolă, industrială, demografică, tigrii au rămas cu habitat tot mai restrâns. Vânați fără milă pentru blană, în special, au devenit rarități prin pădurile în care altădată puteau fi admirați în toată splendoarea lor.
Doar șase subspecii de tigri se mai pot întâlni în libertate (trei subspecii, tigrul Bali, Javan și cel Caspian, au dispărut de tot în ultimii 70 de ani): Amur, Bengal, Indochina, Malaezian, China de sud și Sumatran. Toate aceste subspecii trăiesc pe continentul asiatic și sunt pe lista roșie a IUCN ca fiind în pericol de dispariție.
1. Tigrul Amur (siberian) – întâlnit în Rusia și puțin în China. În anii 1940, subspecia era pe cale de dispariție, în sălbăticie mai existau 40 de exemplare. Eforturile Rusiei de a stopa braconajul și de a oferi noi habitate și reguli pentru conservare (eforturi susținute și de parteneri, precum WWF) au dus la revigorarea speciei și, în ultimul deceniu, numărul tigrilor Amur a rămas relativ constant, deși specia rămâne considerată în pericol. Tigrii Amur sunt cei mai vulnerabili dintre toți, iar estimările privind numărul de indivizi în libertate vorbesc de 400 – 500 de exemplare, cel mult. Ei au fost atacați și de o boală provenită de la un virus purtat de câini.
2. Tigrul Bengal (indian) – poate fi întâlnit în regiuni din Bangladesh, Bhutan, China, India, Myanmar și Nepal (în India trăiesc cele mai multe exemplare). Unii dintre tigri bengalezi au culoarea albă sau crem, în loc de clasicul portocaliu, care este cauzată de o genă recesivă pigmentară. Astfel de tigri albi sunt rareori întâlniți în sălbăticie.
3. Tigrul de Indochina – exemplare din această subspecie trăiesc în Thailanda, Cambodgia, China, Laos, Myanmar și Vietnam. Accesul la zonele unde viețuiesc este interzis, abia recent au fost acordate permise pentru supraveghere și monitorizare specialiștilor biologi; astfel, informațiile despre această subspecie și comportamentul său sunt foarte puține.
4. Tigrul de Malaezia – se întâlnește în sudul Thailandei și peninsula Malaezia. Această subspecie a fost identificată drept distinctă de tigrul din Indochina doar în anul 2004 – singura diferență vizibilă între ei fiind mărimea, în rest sunt aproape identici.
5. Tigrul din China de sud – era întâlnit în centrul și estul Chinei. Dar se crede că specia a dispărut din sălbăticie – există posibilitatea ca doar câțiva indivizi să se mai afle în zona de sud-est a Chinei, aproape de graniță. Cei 47 de tigri din această subspecie care viețuiesc în prezent în China se află în grădini zoologice.
6. Tigrul Sumatran – habitatul său este restrâns exclusiv la insula indoneziană Sumatra. Specia este protejată prin lege în Indonezia, dar în ciuda amenzilor grele și a pedepsei cu închisoare pentru braconaj, în ciuda eforturilor de conservare și a activității autorităților de a prinde braconierii, tigrul Sumatran este în continuare în pericol: există o piață cu mare cerere pentru produse și părți provenite de la tigru, iar această cerere încurajează braconajul.
Un proiect ambițios al WWF își propune să dubleze numărul de tigri din lume până în anul 2022. O conferință internațională pe tema protejării tigrilor a avut loc în Rusia, anul trecut, unde planul pentru salvarea acestei specii a fost discutat și asumat de toate cele 13 țări în care încă se mai găsesc tigri în libertate.
Sursa și foto: WWF