25 de ani de la Cernobîl. Fotografii în centrul Bucureştiului care ilustrează”moştenirile”accidentului – sărăcie şi degradare

0

Centralele nucleare nu sunt niciodată 100% sigure, iar efectele acestora merg dincolo de graniţele unui stat, afectând comunităţi care nu au avut niciun cuvânt de spus cu privire la construcţia de reactoare. Aceste lucruri au fost reamintite astăzi bucureştenilor de către organizaţiile Terra Mileniul III şi ReGeneration care au organizat o expoziţie foto în centrul Capitalei, comemorând astfel, 25 de ani de accidentul nuclear de la Cernobîl.

Fotografiile realizate de jurnalistul Italian Stefano Schirato ne arată o lume cutremurătoare lăsata în urmă de dezastrul de la Cernobîl care nu a fost doar unul de mediu, ci şi unul cu implicaţii sociale puternice. Tânăra generaţie se expune la pericole imense din cauza sărăciei şi lipsei alternativelor.

Organizatorii expoziţiei subliniază că industria nucleară lasă o povară imensă pe umerii generaţiilor viitoare – gestionarea deşeurilor înalt radioactive. În 60 de ani industria nucleară nu a găsit nicio soluţie pentru depozitarea în siguranţă a deşeurilor rezultate. Deşi energia nucleară este promovată de susţinătorii ei că o sursă curată şi regenerabilă de energie, ecologiştii amintesc că energia nucleară nu este neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră şi nici regenerabilă. Uraniul, materia primă pentru centralele nucleare, este o resursă limitată, ca şi combustibilii fosili. Resursele de uraniu ale României se vor epuiza în mai puţin de 10 ani.

Centrala nucleară de la Cernavodă nu este singurul punct nevralgic al României în ce priveşte producerea de energie nucleară. Terra Mileniul III a realizat o hartă care ilustrează câte locuri radioactive există, de fapt în ţara noastră – de la mine de uraniu active sau închise până la site-uri contaminate.

Numărul cazurilor de cancer este în creştere, la 25 de ani de la cel mai mare accident nuclear din lume, notează jurnaliştii de la Guardian care amintesc că şi astăzi există restricţii pe zeci de mii de kilometri pătraţi de pământ, iar Ucraina şi Belarus, ţările cele mai afectate, sunt împovărate de costuri pe care vor continua să le suporte mii de ani.

Întreaga moştenire a exploziei nucleare din 1986 este în continuare neclară, dar un nou studiu al unui grup internaţional de oameni de ştiinţă din cadrul National Institutes of Health, agenţia de cercetare medicală a guvernului american, a descoperit că expunerea la iod radioactiv este responsabilă pentru cancerele de tiroidă care apar în prezent la persoane care erau copii sau adolescenţi la vremea accidentului. Cercetătorii spun că nu există dovezi să arate că riscul crescut de cancer în rândul celor care locuiau în zonă în 1986 ar fi în scădere.

Peste 5 milioane de oameni locuiau în zona de 200.000 de kilometri pătraţi din Ucraina, Belarus şi Rusia care a fost clasificată ca fiind a€œcontaminata” şi peste 330.000 de persoane au fost relocate.

Sărăcia din zonă este, în prezent, acută şi mult mai mare decât în alte zone din fosta Republică Sovietică. Relocarea forţată a provocat traume şi a speriat generaţii întregi de oameni. “Chiar după ce persoanele mutate au fost compensate şi au primit case gratis, multe au rămas cu un sentiment de nedreptate. Mulţi oameni sunt încă şomeri, fără un loc în societate şi au un control minim asupra vieţii lor. Unii s-ar putea să nu se mai adapteze niciodată”, se arată în studiu.

Ucraina şi Belarus au cheltuit câte 12 miliarde de euro pe măsurile luate după accident, costuri care sunt încă o povară pentru cele două ţări.

Cercetările Greenpeace arată, de asemenea, că mulţi ucrainieni mănâncă şi astăzi alimente cu un conţinut inacceptabil de radiaţii. Mostre de lapte, fructe de pădure, cartofi şi legume rădăcinoase au arătat un nivel peste cel normal de cesiu radioactiv.

Foto: ReGeneration, Reuters

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger