2015, anul în care agricultorii români au renunţat la organisme modificate genetic

La începutul lui 2014, TOTB publica un reportaj în care arăta că, în România, primul stat european care a cultivat plante modificate genetic, suprafețele cu porumb MON810, singura plantă MG aprobată spre cultivare la noi, erau în continuă descreștere la nivelul țării, nemaifiind considerate rentabile. Am vorbit atunci şi cu unii dintre fermierii care susţineau plantele modificate genetic, pentru a afla de ce le considerau șansa agricolă a României. În octombrie anul trecut, asociaţia ţărănească Ecoruralis anunţa că, potrivit Registrului Naţional OMG, publicat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, doar 2,5 hectare au fost cultivate în 2015 cu OMG-uri, respectiv cu porumbul MON810, fiind vorba de un singur cultivator, o stațiune de cercetare din Săcuieni, Neamț. Redăm mai jos materialul asociaţiei.

de Asociaţia Ecoruralis

În ciuda lobby-ului intens făcut de marile sindicate de fermieri și de Ministerul Agriculturii, împreună cu corporații ca Monsanto, Syngenta, Pioneer – fermierii români au renunțat complet la cultivarea de porumb modificat genetic.

Harta României indicând județul Neamț, în care au fost cultivate 2,5 hectare de porumb MG MON810. Sursa: Centrul de Informare asupra Organismelor Modifcate Genetic InfOMG, bazat pe date provenind de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului

De ce e important?

În 1998, România a fost prima țară din Europa geografică care a autorizat culturi modificate genetic. Între 1998 şi 2007, România a cultivat oficial soia modificată genetic (MG), deținută de compania Monsanto. În 2006, suprafețele cu soia MG au înregistrat o suprafață de aproape 140.000 de hectare, un record încă nedepășit de nici o altă țară de pe continent.

Politic, guvernul României a îmbrățișat o agendă pro-OMG, ignorând opinia publică. Doi foști miniștri ai agriculturii cu reputații pătate, cu strânse legături cu Monsanto, au promovat soia MG de-a lungul mandatelor: Valeriu Tabără – ministru al agriculturii între 1994-1996 și 2010-2012, a lucrat ca director de cercetare în proiecte finanțate de Monsanto; Stelian Fuia – ministru al agriculturii în 2012, a fost director de marketing pentru Monsanto Europa.

Când România a devenit membră UE în 2007, a fost forțată să schimbe politica OMG, înterzicând soia MG și autorizând automat doar ceea ce era autorizat la nivelul UE. Porumbul MG MON810 – singura plantă MG autorizată pentru cultivare comercială în UE – a fost inițial promovat că va avea producții mari, cu mari promisiuni față de fermieri. În anii care au urmat, fermierii români s-au confruntat în schimb cu o dezamăgire colosală.

Porumbul MON810 – cultură din județul Brăila, anul 2012 – arată calitatea inferioară și productivitatea slabă a porumbului MG. Sursa: Centrul de Informare asupra Organismelor Modifcate Genetic InfOMG

 

Grafic ce indică descreșterea dramatică a numărului de cultivatori de OMG – culturi comerciale. Sursa: Centrul de Informare asupra Organismelor Modifcate Genetic InfOMG, bazat pe date provenind de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului

 

Grafic ce indică declinul suprafețelor cultivate cu OMG – culturi comerciale. Sursa: Centrul de Informare asupra Organismelor Modifcate Genetic InfOMG, bazat pe date provenind de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Monsanto oferea semințe de porumb MG MON810 gratuit fermierilor români

Productivitatea foarte scăzută a porumbului MON810 a determinat fermierii să renunțe la frenezia culturilor modificate genetic. An după an, numărul cultivatorilor a scăzut, făcând aproape imposibil pentru Monsanto să mențină România pe harta țărilor cultivatoare de OMG. Într-un efort disperat de a menține interesul fermierilor, compania a început să le ofere acestora semințe de MON810 fără a percepe un preț.

Rezultatul acestei scheme de marketing a arătat că fermierii români nu doresc OMG-uri, chiar dacă sunt oferite gratuit. În 2015, nici un fermier nu a dorit să cultive porumb modificat genetic. Doar o stațiune de cercetare a cultivat 2,5 hectare în N-E țării.

Câmpuri de cercetare cultivate cu OMG

Câmpurile de cercetare au regim diferit față de cele cultivate în scop comercial. România a autorizat câmpuri de cercetare OMG încă din 1998. Companii ca Monsanto, Pioneer, Limagrain, Euralis, Syngenta au fost de-a lungul anilor printre principalii menținători ai OMG-urilor cultivate pentru testare în aler liber. În 2015, câteva tipuri de porumb MG și un tip de pruni MG au fost cultivate sau menținute de diferite stațiuni de cercetare din țară.

Mai mult decât atât, Europa se bucură de o situație fără precedent, în care 19 țări au impus interdicții de cultivare comercială a OMG. Având în vedere întreaga situație, va admite în sfârșit ministerul agriculturii din România eșecul economic al culturilor modificate genetic și va urma exemplul țărilor dezvoltate din UE? Va impune România o interdicție necesară a acestor produse riscante și inutile?