20 de oraşe unde bicicliştii o duc cel mai bine

0

O dată la doi ani, compania de design Copenhagenize realizează un index al oraşelor cu cele mai bune condiţii şi politici administrative destinate bicicliştilor. Pentru ediţia din acest an, au fost luate în calcul 122 de oraşe cu populaţie de peste 600.000 de locuitori, iar principalele criterii evaluate au fost infrastructura disponibilă, politicile locale pentru transport verde, acceptarea socială a bicicliştilor şi percepţia asupra siguranţei mersului pe bicicletă.

 

Bike-lane-Copenhagen

Dacă în cele două ediţii precedente ale Indexului, Amsterdam se afla pe primul loc, în 2015, capitala olandeză a cedat poziţia capitalei daneze, trecând pe locul secund. Însă în Topul 20 al celor mai prietenoase oraşe, în materie de transport pe bicicletă, şi-au făcut apariţia oraşe care au făcut progrese semnificative în ultimii ani, iar alte oraşe considerate nu demult mici paradisuri pentru biciclişti, au alunecat pe poziţii inferioare.

1. Copenhaga

Capitala Danemarcei pare să nu aibă reval în ceea ce priveşte reţeaua urbană de piste de bicicletă, iar alegerea unui nou director al comisiei locale de transport urban pare să fi ajutat oraşul să surclaseze Amsterdamul. În ultimii doi ani, oraşul a continuat să invetească masiv în infrastructură dedicată bicicliştilor, construind, printre altele, un pod pentru biciclete, pe deasupra unei autostrăzi din nordul oraşului şi două noi poduri peste canal. Celebrul Cykelslangen (“şarpele de biciclete”), o reţea de piste suspendate, asigură mobilitate în zona portuară, iar alte patru noi poduri dedicate exclusiv bicicliştilor sunt în construcţie. De asemenea, pistele deja existente au fost îmbunătăţite, unele dintre ele lărgite şi transformate în “bulevarde pentru biciclete.” Programele de bike-sharing care s-au dovedit ineficiente au fost închise, iar primăria a continuat să promoveze siguranţa pe două roţi şi folosirea căştilor de protecţie, ca mijloc de prevenţie.

2. Amsterdam

amsterdam-parking

Potrivit Indexului, principalul motiv pentru care Amsterdam a ajuns, după două ediţii, pe locul doi, este lipsa unei politici susţinute de inovaţie şi concentrarea pe condiţiile deja existente. Atât Copenhaga, cât şi capitala Olandei se confruntă acum cu nevoia de a găsi o soluţie eficientă pentru traficul aglomerat pe două roţi: Amsterdam, de pildă, numără în prezent mai multe biciclete decât oameni. Municipalitatea continuă însă să dezvolte infrastructura necesară, atât pentru reţeaua de piste, cât şi pentru cea de parcări. Anul trecut, primăria a decis, printre altele, amenajarea unor parcări subacvatice pentru biciclete.

3. Utrecht

Păstrându-şi acelaşi loc în clasament ca în 2013, oraşul olandez are parte de un plan coerent de dezvoltare, Utrecht Atrăgător şo Accesibil, menit să ducă mai departe planurile de mobilitate urbană. În acest moment, municipalitatea derulează deja proiectul de construcţie al celei mai mari parcări de biciclete din lume, cu o capacitate de 125.000 de biciclete. O “problemă” pe care oraşul mai trebuie s-o rezolve la acest capitol sunt fâşiile consistente de drum pietruit, care nu sunt tocmai pe plac bicicliştilor.

4. Strasbourg

Strasbourg se află în premieră în Indexul Copenhagenize, deşi a fost dintotdeauna campionul Franţei la condiţii oferite biciliştilor. Ascensiunea lui se datorează unei generaţii de urbanişti şi edili care au insistat pe dezvoltarea transportului pe două roţi. Strasbourg numără peste 530 de kilometri de piste în interiorul oraşului şi în imediata apropiere şi beneficiază de un sistem unic de bike-sharing: Vélhop permite închirierea de biciclete pe termen scurt, dar şi pe termen lung, şi pune la dispoziţie, extrem de accesibil, o gamă foarte diversă de biciclete.

5. Eindhoven

o-HOVENRING-NETHERLANDS-BIKE-ROUNDABOUT-facebook

Potrivit autorilor Indexului, Eindhoven nu a avansat în clasament în virtutea propriilor progrese, ci mai degrabă în absenţa unor eforturi susţinute din partea oraşelor aflate înaintea sa. Cu toate acestea, oraşul olandez găzduieşte celebrul “giratoriu suspendat” destinat exclusiv bicicliştilor, o soluţie ingenioasă care fluidizează traficul într-o zonă intens circulată şi oferă siguranţă miilor de biciclişti care trec pe aici săptămânal.

6. Malmö

Al treilea cel mai mare oraş suedez a deschis de curând o importantă parcare de biciclete lângă gara centrală, iar în ultimii ani a investit constant în infrastructura pentru biciclete. De asemenea, Malmo continuă campaniile de încurajare a mersului pe bicicletă, în aceeaşi linie cu deja celebra campanie Gata cu mersul degeaba cu maşina (No Ridiculous Car Trips), inspirată de faptul că, potrivit statisticilor, majoritatea locuitorilor alegeau în urmă cu câţiva ani să străbată cu maşina drumurile mai scurte de 5 kilometri.

7. Nantes

Nantes a intrat în Top în 2013, direct pe locul 6, ca urmare a unor politici administrative foarte ferme în materie de încurajare a transportului verde. Primăria oraşului francez, care derulează numeroase parteneriate cu asociaţiile neguvernamentale şi programe de bike-sharing, urmăreşte totodată fluidizarea traficului auto, în favoarea bicicletelor. Una dintre măsuri a fost interzicerea traficului auto pe bulevardul principal şi instalarea unei piste de biciclete pe mijlocul lui, o decizie simbolică eficientă. În acest moment, Nantes face paşi serioşi pentru a deveni cel mai prietenor oraş francez, în relaţie cu bicicliştii. Una dintre problemele cu care se confruntă este însă lipsa unui sistem uniform de amenajare şi semnalizare a pistelor, care poate crea confuzie.

8. Bordeaux

M62_FEAT_ProtectedBikeLanes_Vancouver_Dunsmuir_Photo-Paul-Krueger

Oraşul francez a rămas pe acelaşi loc din 2013, menţinând constante investiţiile în infrastructra şi serviciile legate de biciclete. Municipalitatea a creat, de asemenea, alte câteva linii de tramvai, lucru care a dus la fluidizarea traficului şi la crearea unor condiţii mai bune de mers pe două roţi. Campaniile de încurajare a transportului verde vizează, înainte de toate, publicul larg, astfel încât reprezentarea genurilor, vârstelor şi categoriilor sociale este echilibrată.

9. Antwerp

Cel mai mare oraş belgian în materie de infrastructură pentru biciclete a împrumutat multe elemente din modelul olandez şi are acum o impresionantă reţea de bike-sharing. Parcarea de biciclete din apropierea gării este una din cele mai bune din Europa, iar localnicii, precum şi turiştii, au la dispoziţie foarte multe centre de închiriere. Din păcate, voinţa politică a slăbit în ultimii doi ani la capitolul încurajare a transportului pe două roţi, iar municipalitatea încearcă acum să găsească soluţii pentru a spori traficul de maşini în centrul oraşului.

10. Sevilia

Oraşul spaniol a coborât, din 2013, 6 locuri în acest Index, după ce ritmul prin care municipalitatea încuraja transportul velo a încetinit simţitor. Cu toate acestea, Sevilia a oferit un exemplu important pentru creşterea semnificativă a sistemului de bike-sharing, iar modelul oferit prin soluţia de infrastructură urmează să fie implementat în mai multe oraşe din Andaluzia.

Următoarele locuri din Index sunt ocupate de Barcelona (unde în urmă cu 9 ani aproape că nu mai existau biciclete); Berlin (unde modernizarea vechii infrastructuri auto e o prioritate); Liubliana (capitala Sloveniei, desemnată Capitala Verde a Europei, pentru 2016, se află în pemieră în acest top); Buenos Aires (la rândul lui o noutate pentru Index, cu peste 140 de kilometri de piste de biciclete amenajate în ultimii câţiva ani); Dublin (cu un sistem model de bike-sharing şi infrastructură bine susţinută de municipalitate); Viena (unul din cele mai prietenoase oraşe cu biciclişti din rândul publicului larg); Paris (cu măsuri de fluidizare a traficului auto, extinderea zonelor cu viteze maxime de 30 km / hm, refacerea infrastructurii vechi pentru maşini); Minneapolis (primuk oraş american inclus în Index, cu peste 190 km de piste pe şosea şi peste 140 km de piste în afara carosabilului); Hamburg (care şi-a propus să elimine traficul auto din centrul oraşului, în următorii ani) şi Montreal (unde advocacy-ul pentru transport verde a jucat un rol vital în crearea de infrastructură).

Sursa: Wired

Puteţi citi şi:

7 oraşe care renunţă treptat la maşini


Leave A Reply