Consilierul care a convins Franţa să lupte cu risipa de mâncare: “Nimic nu e imposibil, dacă ai convingere”

6

Săptămâna trecută, vestea că Franţa a adoptat o lege prin care obligă marile supermarketuri să doneze alimentele nevândute în scopuri caritabile a făcut rapid înconjurul lumii.

 

food-wastage-falls

 

Interviu de Roxana Bucată

 

În contextul global în care cantităţi inimaginabile de hrană ajung la gunoi, iar milioane de oameni mor de foame, o astfel de decizie creează un precedent important, care deschide terenul pentru strategii (inter)naţionale împotriva risipei alimentare. Un lucru esenţial, pe care trebuie să-l înţelegem este faptul că acest “bulgăre de zăpadă” legislativ a fost rostogolit pe pista victorioasă de un singur om: Arash Derambarsh, consilier local din comuna Courbevoie, aflată foarte aproape de centrul Parisului. Derambarsh a lansat iniţial o petiţie prin care cerea interzicerea aruncării alimentelor nevândute din marile supermarketuri, iar până în momentul adoptării unanime a legii, a reuşit să strângă peste 200.000 de semnături. Solicitările petiţiei aveau la bază rezultatele testate de consilierul francez, în parteneriat cu câteva supermarketuri din comuna pe care o reprezintă, care se oferiseră voluntare să redirecţioneze în scopuri caritabile produsele nevândute. Am stat de vorbă cu Arash Derambash despre motivaţia lui şi intenţia de a extinde această legislaţie la nivelul Uniunii Europene.

 

Cum a reușit un consilier local să impună un proiect legislativ la nivel național?

Nimic nu e imposibil, dacă ai convingere. Am folosit o metodă simplă, prin a+b – metoda locală: am arătat la nivel local că sistemul nu funcționează. Avem supermarketuri care aruncă 40 de kilograme de mâncare pe seară la tomberon, apoi avem oameni din clasa de mijloc și oameni săraci, cărora le e foame în fiecare seară. Era nevoie să unim aceste două absurdități și să găsim o soluție. Puterea pe care o am eu este opinia publică. Opinia publică este internetul: rețelele sociale – Twitter, Facebook – și petiția online. Prin căile astea am putut sensibiliza opinia publică: datorită noii democrații.

 De a unde a pornit interesul dvs. pentru proiectul de lege împotriva risipei alimentare?

Proiectul de lege vine din două idei: când eram tânăr, la 20 de ani, mi-era foame, trăiam cu o sumă foarte mică pe lună și era foarte dificl să îmi asigur masa zilnică. Mi-am dorit să mă implic în politică, pentru a schimba lucrurile. Prima idee-acțiune pe care am pornit-o a fost să creez un parteneriat între supermarketuri și asociații. Supermarketurile nu puteau dona mâncarea decât asociațiilor care pot stoca mâncarea (Biserica Catolică, Crucea Roșie etc), fiindcă așa prevedea legea. Nu multe organizaţii aveau cameră frigorifică, așa că m-am gândit să schimbăm legea, astfel încât să se permită donarea alimentelor la închiderea programului.   Am făcut o petiție și am reușit.

Arash-DerambarshCum au reacționat supermarketurile?

Bineînțeles că nu fost fericite. Vezi tu, noi nu avem aceleași interese: pe mine mă interesează oamenii, pe ele le interesează banii. Noi vom aprecia supermarketurile care vor respecta legea și vom continua să ne luptăm cu cele care nu vor să o respecte.

Care sunt următorii pași pentru adoptarea legii la nivel european?

Conform Tratatului de la Lisabona, ne trebuie 1 milion de semnături să impunem legea la nivel european. Avem deja 250.000.

 Care credeți că va fi cea mai dificilă parte în adoptarea legii la nivel UE?

De acum va fi ușor, ce a fost mai greu a trecut. A fost mai greu astea patru luni până s-a adoptat legea. De acum e ușor. Roxana, tu mă suni de la București, nu? De ce mă suni tocmai de acolo? Pentru că există conștientizare, de asta. De acum încolo, e ușor.

 

Puteţi citi şi:

Paradox românesc: Tomberoane pline cu mâncare şi oameni care mor de foame

Ce face România pentru combaterea risipei de hrană

Redistribuirea alimentelor pe cale să fie aruncate, iniţiativa austriacă pentru oamenii săraci ai Bucureştiului


6 comentarii

  1. Iti dau drepate in tot ce ai scris. Este adevarat ca in lumea de astazi se face multa risispa de resurse, iar multi nu constientizeaza ca si ei fac parte din acest ecosistem. Distrugerea mediului rezulta in distrugerea noastra, a oamenilor care traim in el. In zilele noastre oamenii care vor sa faca ceva bun in lumea aceasta mereu sunt dati la o parte, ignorati sau li se pun piedici. Tin pumnii jurnalistilor ca dumneavoastra care deschid ochii lumii.

Reply To JazzFish Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger