12 proiecte de exploatare a aurului cu cianuri, supuse aprobării în România

30

Acțiunea de afișe MindBomb – Vrem un vot fără cianură! este însoțită de o campanie de petiții adresată Guvernului României pentru oprirea proiectelor miniere cu cianuri din România. Cei care se opun mineritului cu cianuri în România sunt invitați să semneze petiția de mai jos folosind formularul pus la dispoziție de Campania Salvați Roșia Montană.

 


“Domnule Prim-ministru Victor Ponta,

Autorităţile române sunt în curs de evaluare şi avizare a numeroase proiecte de exploatare a aurului şi argintului, cele mai cunoscute fiind cel de la Roşia Montană şi Certej. Datele arată că în următorii ani, nu mai puţin de 12 astfel de proiecte miniere ar urma să fie supuse aprobării pe teritoriul României.

În ultimele luni, dumneavoastră sau alţi membri ai Guvernului v-aţi manifestat la nivel declarativ împotriva realizării proiectului de minerit de la Roşia Montană. Cu toate acestea nu am asistat până la momentul de faţă la nicio acţiune concretă care să tranşeze unele aspecte esenţiale în avizarea unor proiecte miniere şi în privinţa cărora aţi fost sesizat în numeroase rânduri de societatea civilă şi comunitatea ştiinţifică.

Subsemnatul vă solicit asumarea unei poziţii publice a Guvernului Ponta privind proiectele miniere de explorare şi exploatare a aurului şi argintului în România cu atât mai mult cu cât publicul este cel ce va alege în următoarea perioadă alcătuirea noului Parlament şi, implicit, a Guvernului.

Totodată, cer un răspuns clar privind următoarele puncte semnalate:

1. Publicarea strategiei României privind zăcămintele sale aurifere, adoptarea unei strategii privind consultarea publicului chiar din etapa de acordare a licenţelor de explorare sau exploatare şi declararea poziţiei autorităţilor române cu privire la utilizarea cianurii în minerit. Primul dintre cele 12 proiecte miniere menţionate a primit în această vară acord de mediu [1]. Aprobarea prelucrării cu cianuri a minereului la Certej creează un precedent periculos pentru România, deschizând calea către demararea multor alte proiecte de minerit de mari proporţii. Cu toate acestea, publicul este privat de informaţii corecte şi din surse independente privind impactul acestor proiecte sau privind negocierile dintre statul român şi companiile miniere concretizate în licenţele de concesiune pentru explorare sau exploatare. Cadrul legislativ în vigoare trebuie completat cu reglementări menite să declasifice informaţiile „secret de stat sau de serviciu” din contractele încheiate de statul român şi companiile de minerit, precum şi să permită participarea publicului încă din stadiul acordării acestor licenţe miniere.

2. Respectarea procedurilor legale de avizare a unui proiect minier şi, implicit, a sentinţelor judecătoreşti pronunţate care invalidează acte administrative ce stau la baza evaluării impactului de mediu. În cazul Roşia Montană, printr-o decizie judecătorescă irevocabilă, au fost anulate planurile de urbanism aferente exploatării miniere pe bază de cianuri propuse, ceea ce reprezintă un impediment juridic major pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Acest aspect a fost confirmat printr-un audit juridic realizat pentru Ministerul Mediului. Cu toate acestea, nici până la momentul de faţă Ministrul Mediului, doamna Rovana Plumb nu a luat nicio măsură pentru implementarea concluziilor acestui audit.

3. Întărirea responsabilizării companiilor miniere în ceea ce priveşte contractarea de către acestea a unor asigurări financiare în eventualitatea producerii unor accidente majore cu impact asupra mediului precum şi în privinţa depunerii de garanţii pentru refacerea mediului înconjurător după închiderea minelor.

4. Asumarea responsabilităţii de către statul român a ecologizării amplasamentelor vechilor mine de stat şi asigurarea reconversiei economice şi sociale a zonelor respective. În ciuda obligaţiilor ce-i revin statului român şi a resurselor financiare ample existente în acest sens, puse la dispoziţie de Banca Mondială şi Uniunea Europeană, nicio reabilitare nu s-a realizat până în prezent. În acelaşi timp noile concesiuni acordate unor companii private se suprapun peste aceste situri crescând vulnerabilitatea comunităţii locale în etapa de avizare a noilor proiecte.

5. Asigurarea prevenirii oricărui impact negativ al activităţilor miniere asupra siturilor arheologice, monumentelor istorice clasate sau asupra ariilor naturale protejate. Masivul Cârnic din Roşia Montană se suprapune peste una din cele patru cariere propuse deşi potrivit legislaţiei în vigoare acesta face parte din lista naţională a monumentelor istorice şi potrivit acestui statut efectuarea de activităţi miniere este interzisă. Recent aprobatul proiect minier de la Certej se suprapune pe 1/5 din suprafaţa sa cu situl Natura 2000 desemnat pentru conservarea habitatelor de păsări din Munţii Metaliferi.

6. Prevenirea oricăror încălcări ale drepturilor la proprietate, viaţă privată şi mediu curat ale cetăţenilor din zonele potenţial afectate de demararea de activităţi miniere. Viaţa comunităţilor locale din zonele propuse pentru activităţi miniere, deşi puternic influenţată, devine adiacentă şi secundară în evaluarea unui proiect minier. Prin presiuni la nivel legislativ în sensul înlăturării actualelor garanţii privind protejarea dreptului la proprietate al locuitorilor direct afectaţi, precum şi prin blocarea administrativă şi economică a unor vaste zone declarate mono-industriale prin planuri de urbanism, companiile miniere atentează constant la drepturile la proprietate, viaţă privată şi mediu sănătos locuitorilor din zonele de impact.

În lumina celor prezentate mai sus şi conştient fiind de impactul devastator pe termen mediu şi lung ce îl comportă o strategie naţională de valorificare a resurselor aurifere pe bază de cianuri, vă solicit, domnule Prim-ministru, să faceţi publică poziţia guvernului dvs. cu privire la cele prezentate.

Aştept cu interes reacţia dvs. în aceste zile premergătoare campaniei electorale, ca semn al importanţei pe care o acordaţi comunicării şi informării detaliate pe un subiect ce vizează întreaga opinie publică, în prag de alegeri.”


30 de comentarii

  1. Sunt si proiecte care nu respecta legislatia in domeniu, unfe nu exista deloc transparenta, unele chiar si incepute… Dar la Rosia nu cred ca e cazul. Se respecta legislatia, e un proiect evaluat de vreo zece ani, dezbatut, s-au impus atatea standarde legate de tehnologie, mediu, s-a informat cu privire la orice aspect… Nu spune nimeni sa radem toate resursele, dar o zona minera prin traditie ar trebui sa mai aiba si activitate mai ales dupa o pauza de atatia ani in care zona s-a adancit de tot in saracie

    • e cazul sa se ia o decizie in legatura cu proiectul de la Rosia Montana, deja se amana de prea mult timp iar oamenii din zona sufera din cauza amanarilor.

    • o localitate miniera, daca ii opresti activitatea care sustine aproape toti localnicii, o condamni la moarte! a trecut prea mult timp de cand nu se mai practica mineritul la Rosia, unde aceasta meserie are o traditie de peste 2 milenii! rosienii sunt mineri,prin minerit pot duce un trai cel putin decent. de ce sa ne opunem?

      • Tocmai pentru tradiția de 2 milenii a mineritului trebuie să respingem categoric proiectul propus de RMGC.

        Asta pentru că ei propun ca în urma a 17 ani de exploatare intensivă, tradiția să devină istorie – nimeni nu va mai putea face minerit pentru vecie acolo, iar istoria, cu multele ei mărturii în piatră și lemn, să devină amintire – 80% dintre galeriile vechi dispar sigur, la fel și cea mai mare parte a celei mai vechi localități din România. Iar în privința porțiunilor de galerii și a caselor monument istoric „protejate” în proiectul lor, oricine poate merge chiar azi la Roșia Montană să vadă cum protejează RMGC monumentele. Iar dacă acum această companie le lasă să se distrugă, ia gândiți-vă ce se va întâmpla după ce vor începe să utilizeze tone întregi de explozibil – în total, cam cât vreo 7 bombe nucleare folosite la Hiroshima. Sau după ce pe deasupra acelor galerii și printre casele vechi de sute de ani vor trece la fiecare 5-10 minute câte unul dintre cele 14 basculante de 150 de tone de steril.

        • basculante cu tone de steril au trecut si pana acum, in totii ani de exploatare, dar atunci nu sarea niciun ecologist in sus ca nu e bine. Nu e nicio problema ca trece basculanta! problema este unde ajunge acest steril si ce se intampla cu el mai incolo. La Rosia Montana, se va ecologiza zona unde va fi depus. Nu va fi ca pe drumul national, chiar inainte sa intri spre Rosia, sa tot vezi haldele lasate de izbeliste! Eu zic ca mai mare interes va avea compania cand va vedea ca e tratata cu respect si a primit raspunsul pe care-l asteapta de 15 ani. pana acum, ea a tot investit, a bagat bani in tara si autoritatile o trateaza doar cu amanari!

          • Or fi trecut ele basculante, dar nu erau giganții de 150 de tone pe care își propune RMGC să-i folosească. Și cu siguranță nu trecea câte o basculantă la 10 minute, chiar mai mică fiind.

            Dar ai și tu dreptate: RMGC nu va trata sterilul la fel ca cel lăsat în urmă de stat, care până la urmă a reușit ecologizarea haldelor. Nu! Îl va depune într-un imens iaz de decantare, amestecat cu ceva apă ca să fie numai bine pregătit pentru a ajunge ușor în pânza freatică. Asta ca să le servească urmașilor noștri ca lecție pentru sute de ani!

          • Mihai,pozitionarea acelui iaz de decantare a fost cercetata de specialisti si ei au decis ca valea unde va sta este compusa din roca impermeabila. Si reziduurile, dupa ce vor fi neutralizate la iesirea din uzina, nu vor fi amestecate cu “ceva apa”, ci va fi mai mult apa decat altceva. Sa vezi ce lectie le servim noi urmasilor, daca ii aducem pe lume in saracie si intr-un mediu fara prea multe sperante! cred ca o sa fie dezamagiti ca parintii si bunicii lor nu au profitat de oportunitatea care li s-a ivit!

          • Specialiștii au decis că fundul văii este impermeabil? Sau a decis RMGC să susțină așa ceva, ca să scape de cheltuieli? Dar să zicem că au făcut-o, totuși, specialiștii. Atunci unde este studiul lor științific, prezentat și discutat între geologi?

            Căutându-l, am găsit într-adevăr studii geologice despre acel iaz, dar acestea contrazic ceea ce povestește RMGC:

            „S-a motivat că rocile cretacice pe care este amplasat iazul de decantare sunt suficient de impermeabile pentru a nu infesta acviferele subterane din zonă. Dacă în ceea ce priveşte formaţiunea de Soharu (depozite predominant lutitice şi siltice apţian superioare-albian inferioare, din versantul drept al văii Corna) afirmaţia este parţial corectă, în privinţa formaţiunilor din versantul stâng situaţia este total diferită (vezi harta geologică a României la scara 1:50 000, foaia Abrud, editată de Institutul Geologic al României). Într-adevăr, în versantul stâng al văii Corna şi pe interfluviul Corna-Abruzel apar formaţiuni maastrichtiene (cretacice terminale) reprezentate prin depozite terigene grezo-şistoase în care gresiile (destul de poroase) au o frecvenţă de 80-90%. Prezenţa unor sisteme de fracturi (asupra cărora nu s-a făcut nici un studiu prin metode moderne, în special geofizice) accentuează infiltraţia în subsol a soluţiilor puternic nocive. Aceste aspecte vor determina contaminarea apelor freatice şi de adâncime de pe raza satelor: Muntar, Rodu, Bucium-Sat, Cerbu şi a oraşului Abrud.”

  2. Mineritul cu cianuri se practica in Europa, e reglementat de cele mai stricte norme din lume, normele europene, la noi in tara de ce sa nu se faca? Avem zacaminte mari, avem si oameni cu experienta si in cazul Rosia Montana avem si investitori pregatiti cu un proiect facut conform normelor europene, acestea sunt avantaje pe care tara noastra le are fata de alte tari, iar de avantaje trebuie sa profitam.

    • Din păcate, greșești sau dezinformezi grosolan. Studiul de impact asupra mediului pentru proiect a fost introdus în 2006, înainte de intrarea noastră în UE, tocmai de aceea acum nu este judecat după normele europene, ci după legislația națională. Chiar și așa, proiectul lor încalcă chiar multe dintre regulile românești, mai puțin stricte în privința mediului. Dar în loc să respingă acest proiect ilegal, prietenii RMGC din instituțiile statului i-au lăsat să cârpească proiectul de fiecare dată când în urma consultărilor obligatorii ale publicului au reieșit nereguli grave în propunerile inițiale ale cianuriștilor.

      În privința „investitorilor pregătiți”, care e pregătirea celor de la Gabriel Resources? Asta este o firmă fără experiență în minerit, cu un sediu de fațadă într-un paradis fiscal, care nu are nici măcar suma necesară deschiderii exploatării și nu crede că va reuși să o strângă pe bursă – vezi, în acest sens, chiar propriile documente adresate acționarilor, publicate pe site-ul lor.

      Zilele acestea s-a mai discutat pe la TV și nu numai despre alți „investitori strategici”, care acum vreo 10 ani primeau firma ARO Câmpulung. Acei „investitori” au distrus cea mai veche fabrică producătoare de automobile din România și au plecat cu banii. Prin comparație, acești noi „investitori strategici” agreați de politicieni vor să distrugă cea mai veche localitate din România, să plece cu banii și, în plus, să ne lase cadou o bombă ecologică pentru care vom plăti noi, copiii, nepoții și strănepoții noștri zeci și sute de ani.

      • Intrarea in 2007 in Uniunea Europeana a insemnat si alinierea cu acquis-ul comunitar. In termeni concreti, asta inseamna ca legislatia europeana este transpusa in legislatia nationala. Pe scurt, avem aceleasi legi, se aplica aceleasi legi ca si in Suedia sau Finlanda, unde se face minerit cu cianuri. Si zic investitori pregatiti pentru ca au proiectul pregatit sa fie implementat, conform normelor europene. Si in caz ca nu ai observat, RMGC e o companie romaneasca inregistrata in Romania, asta conteaza, nu altceva.

        • Nu contează, zici tu, decât că RMGC e companie românească? Dar de ce acționarul majoritar, Gabriel Resources, este înregistrat într-un off-shore – Insulele Jersey?

          Arată-ne și nouă un investitor serios – vezi Renault, Ford, Mittal Steel, etc. care și-a deschis o firmă de fațadă în vreun off-shore înainte de a face afaceri în România.

  3. eu chiar nu inteleg de ce se mai insista pe tema cianurilor. hai sa gasim alte argumente contra investitiilor, daca tot ne place sa fim contra! probabil, nu exista alte argumente prin care sa incerci sa stopezi locuri de munca, ecologizari masive sau investitii in patrimoniu!

    • „Hai să găsim argumente”? Nu-ți chinui căpșorul prea tare, nu trebuie să găsești niciun argument contra proiectului RMGC, au făcut-o deja numeroși specialiști: Academia Română, Asociația oamenilor de știință români din străinătate, profesori ai ASE, Comitetul International al Monumentelor si Siturilor – ICOMOS (organism UNESCO), ba chiar și Comisia Prezidențială pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din România.

      Citește măcar unul dintre aceste documente cu argumentele specialiștilor și zi-ne cât de bine poți dormi noaptea știind că ai sprijinit un proiect atât de criminal.

      • nu au reusit sa gaseasca niciun argument impotriva proiectului RMGC decat atunci cand au ignorat aspecte majore, cum ar fi legislatia europeana, sau redeventa, sau participatia statului. Cat timp “studiile” acelea nu tin cont de realitate, inseamna ca nu au aplicabilitate in realitate. Poate ar trebui sa le citesti si tu inainte, iar apoi sa imi spui de ce cei de la Academia Romana ignora redeventa, normele europene si participatia statului. Iar apoi poate imi spui si de ce cei de la ASE ignora, la fel, redeventa, participatia statului, de ce ignora cresterea pretului aurului. astea sunt lucruri pe care le poate vedea oricine doreste. tu refuzi sa o faci. de ce?

        • Academia Română: „Beneficiul economical Statului Român (rezultat din 2% din profit ca redevenţe de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adică 34 milioane/an) – este nesemnificativ în raport cu consecinţele proiectului ţinând cont că valoarea aurului preconizat a se extrage depăşeşte 2 miliarde de dolari.”

          Sorin: „cei de la Academia Romana ignora redeventa

          Acesta este doar un exemplu de minciună sfruntată. Invit pe cititori să deschidă materialele către care am făcut trimitere mai sus și să decidă singuri dacă sunt sau nu argumentate.

          Este adevărat că multe calcule din studii nu mai sunt de actualitate, pentru că prețul aurului s-a modificat foarte mult. Dar prețul actual al aurului nu este atât de important: durează
          3 ani până se produce primul gram de aur și 17 ani până s-a scos și ultimul de la Roșia Montană. Iar nimeni nu poate garanta că în acest timp preț aurului va crește în continuare, sau măcar că va rămâne la fel, și nu se va prăbuși.

          Până prin 2008, o investiție în imobiliare era considerată aur curat, nimeni nu credea că poți pierde. Dar uite că nu a fost așa. Creșterea prețului aurului seamănă acum foarte bine cu cea a imobiliarelor. Ce se va întâmpla dacă și scăderea va fi la fel de bruscă?

          • Redeventa e de 4%. La care se adauga 20% din profituri prin participatia statului. E mult mai mult decat acel 2% trecut acolo. Deci realitatea e una si ce e prezentat in acele link-uri e total altceva.

          • Nu se cunoaște dacă redevența pentru RMGC ar fi 4% sau 2% – părerile RMGC și ale statului diferă pe această chestiune. Dar să zicem că ar fi 4% – un procent infim pentru pierderea aurului de acolo.

            Iar despre profit: zi-mi, te rog, în ce an ar vedea statul român primul leu ca participație la profit? Cum calculezi asta sau unde ai găsit un calcul / studiu relevant?

            Dacă știi atât de bine cum stă treaba, te aștept să ne lămurești și pe noi.

          • Redeventa in Finlanda este de 2%, iar in Suedia redeventa este de 0%, adica nu este. Si e vorba de cel mai mare, respectiv al doilea cel mai mare producator de aur din Europa. Adica, redeventa de la noi e chiar foarte mare cand o compari cu altele. Iar despre profitul din participatie, asta vine pentru stat in acelasi an in care vine si pentru investitori.

          • În Suedia și Finlanda ponderea mineritului în economie este mai mică decât în România. Așa că înainte de a le urma exemplul în minerit, statul român ar trebui să aducă celelalte ramuri ale economiei suficient de sus încât să ajungă și contribuția mineritului la PIB al României de la 4% până în jur de 1%, ca în exemplele date de tine.

            Dar nu mi-ai răspuns la întrebare: când îi revin statului român primii bani din participație?. La câți ani de la începerea construirii minei? Cu siguranță nu are cum să vină tot atunci când RMGC trece pe profit. De ce? Dacă ai avea niște minime cunoștințe despre partea economică a proiectului, ar trebui să știi deja.

            Așadar, știi ceva despre datele economice ale proiectului pe care îl susții sau o faci în necunoștință de cauză?

      • eu nu sprijin pe nimeni.putea sa nu vina rmgc la Rosia, eu tineam cu ideea relansarii mineritului, pt ca eu nu vad cum o localitate miniera o poti transforma peste noapte intr-una de agricultori, culegatori de ciuperci sau mestesugari. daca avem mineri cu experienta, apai sa-si foloseasca aceasta experienta, ca sa traiasca mai bine! Si oricum, ce e asa de criminal la acest proiect? ca scoate mii de oameni din saracie si ca se foloseste cea mai noua tehnologie posibila? mai criminal e ca tu si altii incercati sa-i tineti pe oamenii aia intr-o saracie lucie!

        • Cum se poate transforma o localitate minieră? Ia întreabă-i tu pe cei de la Rimetea – ei cum au făcut această transformare?

          Ce este criminal în proiectul propus de RMGC? Uite un singur exemplu:
          – poluarea: „Neluarea de măsuri pentru oprirea funcţionării instalaţiilor care constituie o sursă de risc major pentru calitatea aerului (…) se pedepseşte cu închisoare strictă de la un an la 5 ani.” – art. 395, alin. 1 din Codul penal – oare 100 kg. de acid cianhidric emise zilnic în atmosferă (Vol. 8, pag. 119 din Studiul de impact asupra mediului al RMGC) se încadrează în ceea ce prevede Codul penal?

          Sau trebuie să așteptăm realizarea proiectului și punerea în practică a „promisiunilor” din acesta, astfel încât să se ajungă direct la aplicarea alin. 3 de la același articol: „Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane sau o pagubă importantă adusă economiei naţionale, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.”

          • Ei au facut transformarea cu fonduri primite de la Budapesta, asa si-au reabilitat casele. La Rosia Montana casele de patrimoniu vor fi reabilitate de investitori, deja au inceput lucrul asta. Deci dupa ce se termina proiectul vor putea trece la turism, vor avea conditiile necesare.

          • in Rimetea nu a fost poluarea imensa de la Rosia si conditiile terenului permiteau o agricultura mai intensa. Si din extractia fierului, au putut crea diferite produse care sa se vanda ca artizanat. Dar la Rosia vorbim de aur. Nu cred ca ai vazut produse de artizanat din aur, nu-i asa? ca sa nu mai vorbim ca la Rimetea, ai Muntele Bedeleu unde poti face drumetii, nu stiu cate chei si Cetatea Trascaului, la toate ajungand rapid din localitate. Dar la Rosia nu exista acelasi potential al cadrului natural care sa poata fi exploatat. Rosia Montana fusese localitatea cu cei mai multi oameni bogati pe metru patrat si asta nu s-a datorat agroturismului, ci mineritului. ce-ti spune asta?

          • @Sorin: Dacă cei de la Rimetea au putut face asta, de ce nu au încercat și autoritățile de la Roșia Montană? Sunt multe alte exemple, în special în Ardeal, de localități cu monumente istorice care au atras fonduri de la alte state europene.

            Spui că localitatea va trece la turism după proiectul RMGC. Eu unul am fost acolo și mi-a plăcut foarte mult ce am văzut. Dar după 13.000 de tone de cianură folosită în fiecare an, după 10 tone de explozibil pușcat zilnic, după ce câte o basculantă de 150 de tone de steril trece pe acolo la fiecare 5-10 minute, sunt sigur că nu voi mai dori să vizitez acel dezastru.

            Dacă sunt atâți de mulți turiștii care vor să vadă locuri distruse și poluate, de ce nu se înghesuie la Copșa Mică, sau pe la Petroșani, de exemplu?

          • @Anda: Ceea ce zici tu este o dovadă clară a lipsei de viitor a mineritului – dacă exploatarea aurului a produs doar bogății de moment, nimic durabil – este clar că cei de acolo trebuie să se reprofileze pe activități care să le asigure viitorul mai mult de 20 de ani, lor și urmașilor lor.

            Roșienii au tot ce le trebuie ca să facă asta, și mulți dintre ei o demonstrează chiar în prezent. Dacă autoritățile locale nu vor să îi ajute – așa cum au făcut cele din Rimetea, măcar să nu-i încurce!

  4. Domnule Mihai, aveti dreptate intr-o singura privinta. Da, mineritul nu va putea fi practicat la infinit. Dar de 2000 de ani incoace se practica si inca se mai poate. Iar prin proiectul pe care il damnati cu atata indarjire, se da o noua sansa si altor domenii, de exemplu – turismului, prin dezvoltarea infrastructurii si ecologizarea zonei.

    • După 2000 de ani de minerit, Roșia Montană este cel mai bun exemplu că această industrie lasă oamenii săraci după ce nu mai există nimic de exploatat.

      Totodată, poate mă lămurești cum poate să dea o șansă turismului un proiect care propune următoarele (Studiului de impact asupra mediului al RMGC, Vol. 13, pag. 31):
      – Suprafaţa de teren neproductiv va creşte de la 5% iniţial, la 64,4%
      – Suprafaţa fâneţelor a scădea de la 60% la 29%
      – Pădurile, după deforestare, îşi vor reduce suprafaţa de la 17,7% la 5,6%
      – Zonele carstice cresc ca suprafaţă de la 12% la 64,3%

Reply To Anda Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger