10 lucruri pe care știința ni le-a demonstrat despre fericire în 2012

0

Anul 2012 a fost unul plin de noi descoperiri ale cercetătorilor interesați de „știința sensului vieții”. Iată-le pe cele mai impresionante zece descoperiri, alese de revista Yes Magazine.

 

  1. Există un cost personal al asprimii. Cercetătorii de la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord au publicat un studiu care ar trebui să-i facă pe oameni să se gândească de două ori înainte să ignore un om al străzii sau să nu dea curs unui apel al unei organizații de caritate. Cercetarea a arătat că oamenii care au fost instruiți să-și reprime compasiunea în fața unor imagini înduioșătoare au raportat mai târziu mai puține principii morale. E ca și cum, prin reglarea compasiunii, participanții la studiu au sesizat un conflict interior între a valoriza moralitatea și a trăi după regulile lor morale. Pentru a rezolva acest conflict, ei și-au spus că acele principii morale  nu erau așa importante. Această alegere, spun cercetătorii, încurajează comportamentul imoral și subminează identitatea noastră morală. Reglarea compasiunii este văzută ca fiind motivată de interesul propriu, ca atunci când oamenii păstrează bani pentru ei în loc să-i doneze, dar cercetarea arată că acest lucru funcționează împotriva interesului propriu până la urmă.
  2. Un statut ridicat aduce după sine o etică scăzută. Au mai mulți bani, dar cei din clasa superioară sunt mai săraci la capitolul etică. O serie de șapte studii au arătat că  bogații sunt mai predispuși să încalce regulile – de la a tăia calea mașinilor și pietonilor în trafic la a se servi cu bomboane destinate copiilor până la a inventa lucruri să câștige bani pe care nu-i merită.
  3. Fericirea are legătură cu respectul, nu cu avuția. O altă veste descurajantă pentru oamenii bogați. Și alte cercetări au arătat că banii nu aduc fericirea, dar un studiu publicat în iulie în Psycological Science dezvoltă acest lucru și arată că fericirea este asociată cu  respectul și admirația pe care ceilalți ni le arată. Cercetătorii de la UC Berkeley se referă la acest nivel de respect și admirație ca fiind “statutul nostru sociometric”, spre deosebire de “statutul socioeconomic”.
  4. Bunătatea este propria recompensă. Copiii mici de chiar și 18 luni ajută spontan oameni care au nevoie, au arătat mai multe studii din ultimii șase ani. Și nu fac acest lucru pentru a face pe plac adulților. Un studiu din luna iulie arată că bunătatea lor este motivată de un sentiment profund de compasiune pentru alții. Cercetătorii au observat că pupilele copiilor se măreau – un semn al îngrijorării – atunci când vedeau pe cineva că avea nevoie de ajutor și se micșorau când vedeau că acea persoană a primit ajutor. Acest lucru arată că bunătatea celor mici vine dintr-un sentiment sincer de îngrijorare, nu din grija pentru propria reputație. Un alt studiu tot din 2012 arată că acțiunile cu adevărat altruiste, care implică un tip de sacrificiu personal, îi face pe copii mai fericiți decât dacă îi ajută pe alții fără un cost pentru ei.
  5. Ne putem antrena să fim mai compătimitori. Cercetători de la Stanford au ales la întâmplare 100 de adulți pentru un program de nouă săptămâni de cultivare a compasiunii. Înainte și după cursul de compasiune, participanții au completat  sondaje care măsurau nivelul de compasiune pentru alții, nivelul de compasiune de la alții și nivelul de compasiune pentru propria persoană. La toate cele trei categorii, participanții au înregistrat o creștere după curs, ceea ce arată că oamenii pot fi antrenați să ușureze suferința altora și a lor.
  6. Gratitudinea susține relațiile în timpuri grele. Pe baza cercetărilor anterioare privind relațiile de succes, un studiu din 2012 a obținut un nou model privind susținerea unei relații bune. Cercetătorii au descoperit că a te simți apreciat de partener îți dă un sentiment de securitate care îți permite să te concentrezi pe ce apreciezi tu la el sau ea, ceea ce te face, în final, mai sensibil la nevoile partenerului și mai angajat în relație. Și partenerul se simte mai apreciat, de asemenea.
  7. Oamenii cooperează mai degrabă decât concurează. Într-un studiu publicat în septembrie în Nature, cercetătorii și-au pus întrebarea “oamenii sunt instinctiv egoiști sau cooperanți?”. Pentru a răspunde la această întrebare au apelat la 1.000 de oameni care au jucat un joc ce consta în a decide câți bani să depună la un fond comun. Cei care au luat decizia rapid, în sub 10 secunde, au contribuit cu aproximativ 15% mai mult decât cei care s-au gândit mai mult timp. Și în alte experimente, cercetătorii au observat că deciziile rapide duc la generozitate, pe când cele tărăgănate alimentează egoismul.
  8. Există o latură întunecată a căutării fericirii. Psihologul June Gruber de la Yale a scris un eseu despre patru moduri în care fericirea te poate răni pe baza unei cercetări realizate de-a lungul ultimilor ani. Concluzia a fost că fericirea ne poate face mai puțin creativi, mai puțin în siguranță și mai puțin capabili să relaționăm cu alții. De asemenea, a ne dori să fim fericiți ne poate face să ne simțim mai singuri arată o continuare a studiului. Se pare că oamenii, cu cât valorează fericirea mai mult, cu atât mai singuri se simt în situații stresante.
  9. A fi părinte îi face pe cei mai mulți oameni fericiți, dar nu pe toți. Mai multe cercetări anterioare arătau că a fi părinte e stresant și dificil pentru o căsătorie, una dintre acestea demonstrând, chiar, că mamele preferă să se uite la televizor sau să gătească în loc să stea cu copiii. Dar, aceste studii nu comparau starea părinților cu starea celor care nu erau părinți. Pentru a corecta acest neajuns, au fost realizate trei studii în 2012 care compară fericirea părinților cu cea a celor care nu sunt părinți, fericirea de moment a părinților cu cea a celor care nu sunt părinți, iar al treilea analizează cum se simt părinții având grijă de copii în comparație cu alte activități. Toate trei au arătat că părinții sunt mai fericiți și mai satisfăcuți de viața lor. Mai specific, tații se simt un pic mai fericiți decât mamele, mamele au raportat un nivel mai scăzut de depresie  decât femeile fără copii, iar părinții singuri nu sunt neapărat nefericiți, deși sunt mai nefericiți decât cei fără copii.
  10. Bunătatea îi face pe copii mai populari. 400 de elevi au primit de la cercetătorii care au observat acest lucru una dintre două sarcini simple: în fiecare săptămână, timp de patru săptămâni, aceștia fie au făcut trei acte de bunătate, fie au vizitat trei locuri. La sfîrșitul celor patru săptămâni, toți copii din cadrul studiului cu vârste între 9 și 11 ani s-au declarat mai fericiți decât erau înainte și mai mulți colegi au spus că vor să petreacă timp cu ei. Dar copiii care au făcut un gest de bunătate au devenit mai populari decât ceilalți, adăugându-și 1,5 prieteni în grupul lor, de două ori mai mult decât cei care au vizitat un loc.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger